31 decembrie 2013

     ANUL NOU

                2013/2014

Craciunu-l trecui cu bine,

Astept anul care vine:

Ce vad la televizor,

N-o sa ne fie usor!

     Dragii nostril guvenanti,

     Senatori si deputati,

     Felu-n care ne-ati condos,

     Iata unde am ajuns!

Tara noastra-a fost bogata,

Nu mai e ca altadata,

S-au dus fabrici si uzine

Toate sunt pe maini straine…

     Nici agrcultuta  mare

     Nu este astazi in floare.

     Pe terenul asta mare

     E putina  irigare!

Nu avem locuri de munca

 Sin nu se creaza  inca!

Stiti,atunci la inceput,

S-a furat cat sa putut!

     Si-au facut forma legala,

     Ca sa nu dea socoteala!

     Si ca sa fiu mai concret:

     Contractele-s la  secret!

Pentru anul viitor

N-avem un buget usor.

 Bugetul ne da de stire

 Ca el este cam subtire.

      Cred ca anul care vine

      N-o sa ne fie prea bine.

     El prevede taxe noui

     Ce le suportam tot noi

 Si-n trimestrul urmator

 Nu vom respire usor,

Ca acciza la benzina,

Ea va deveni  mai plina

     Si desi nu e dorita,

     Creste cu  noua la suta.

      Si  acum sa vezi matale:

      Pretul o s-o ia la vale…

Azi avem guvern frumos,

 C-un priministru falos

Si-l admir cu mult  elan

Cand apare pe ecran!

     Imi place s-aud ce spune;

     Dupa el,sunt toate  bune!

     Numai ca noul buget

     Colecteaza mai incet

Si-are de recuperat,

Sume mari de incasat,

De la cei ce-au fraudat

Sau altii care-au furat!

     Si alti debitori de rand,

     Ca nu le-a pus nici un gand!

     Macar sa ii ancheteze

     Banii sa-i reupereze…

El crede ca-i mai usor

Sa ia  bani dela popor!

Acea mare agentie,

Nu prea e la datorie.

     Cu regret azi se constata

     Ca treaba nu-i rezolvata:

     Debitele de-alta data

     Si  T V A returnata,

Chiar si debite curente…

Recuperarile sunt lente !

Pacat, ca  acesti samsari

Au salarii foarte mari!

     Dumnezeule,duh sfant,

     De ce-i mai tii pe pamant,

     Pe conducatorii-acei,

    Care sunt doar pentru ei?

Caci asa cum ne-au condus,

Vedeti tara unde-ajuns?

Asa dupa cum se stie

Miliarde  datorie,

     Care trebuiesc platite:

     Europa ne inghite!

     Acesti oameni prea inalti,

     Asa zisii,guvenanti,

Cand venira la putere,

Partidul ca sa prospere,

Si-au pus oamenii deoparte,

In funtiile mai inalte!

     I-au  pus pe ceilalti sa fuga.

     Ei au inceput sa suga..

     Si astfel si-au pus in gand,

     Ca sa fure toti pe rand.

 Azi ,cele mai mari dosare,

Stau inchise in sartare

Si asteapta,cine stie:

Pote-apare-o amnestie?

     Alti au alta parere:

     Poate apare-o gratiere!

     Asfel tara noastra mare

     A ajuns azi  cersetoare!

F N I-ul ne  ajuta

Si mereu ne da valuta.

Institutia nu-i blanda,

 Pentru ca ne ia dobanda!

     Bugetul nu  poate creste!

     Si atunci,cine plateste?

     Raspunsul este usor:

     Acei oameni din popor!

Adica ,aceiasi: miza:

Sa mareasca iar:  acciza!

    ADAM  ZDRU

 Adamzdru.blogspot.ro

  

    

            25  decembrie  2013

      C R A C I U N 

Iatal si pe  MOS  CRACIUN,

Si  ureaza un an bun.

Mos Craciun de anul nou

Va ofera un cadou !

     Cadoul ce Mosu-mparte

     Se numeste ;”SANATATE.”

     Ureaza clipe minunate,

     De ele sa aveti parte.

Si pe langa sanatate,

In casa s-aveti de toate:

Va fi mai greu de gasit,

Findca toate  s-au scumpit !

     Dar ce e nepotrivit;

     Pensiile nu s-au marit,

     Iar salariile  toate,

     Si ele stau  inghetate!

Totusi romanul gaseste,

Tot ce vrea, ce isi doreste,

Iar toti anii care vin,

Vor  gasi paharul plin

     Si desigur il cioneste,

     Cand anul se innoieste!

    Cu prieteni si dusmani

    Si ureaza: “LA MULTI ANI.

--//// --

Aasstazi e zi de craciun

Si va urez un an bun !

Sus paharul fiecare,

Sa-l ciocnim ca-i sarbatoare …

             ADAM ZDRU

       Adamzdru.blogspot.ro

PARANUMILI ARMANULUI

Aromanul sau armanul

Numi di identitati,

Elu ari-si paranumi

Ti santu di alti lumi dati.

     -Di Valah noi ma s-avdzamu,

     Pitu istorii ca-s citeasti,

     Voi sa stitz ca easti zboru

     Si de  armn’i sa zburasti  .

-Gretzal’i  ninga  didimultu,

Kutzuvlah l’au paranuma,

Tu cartzali tzi santu scrisi,

Tut di arman, iasti numa.

    -Albanezl’i  atzel’i din  Pind

     Diadun tutz  pi candu  banau,

     Tu-atzel  chiro multu  vescl’iu,

     A lui Goga ili  dzatzeau!

-Grailu a nostu aroman,

Tze  si tzi  lu-avem tu zboru…

Candu tu grailu romanescu,

Ce  si  ci  ,tu locu- a loru.

    - A  frati-su ,dit- xeani-n Pind:

     ‘Tzantzar’ ti sacai-l’i  dzasi,

     Candu lu-avdza cum zburasti elu:

     S-paranuma  l’i-aramsi!

Stim ca :Goga, Cutzovlav,

Valah,Tzantzar,eara elu:

Easti tutu si atzel  lucru

Cu ditu  Pind:-armanul  atzel.

     Numa tzi cu alumti multi,

     Suflitu ningga  s-ul   ari,

     Eti s-avdza in Balcani,

     Cu ecou, atuntzea mari .

       Autor :  ADAM  ZDRU

Adamzdru.blogspot.ro

        

                 02 dec.2013

OCTOGENARUL

Cand ajungi  octogenar,

Viata devine  “calvar”

Multe vezi si le poftesti

Si la multe cam ravnesti!

     Stai asa ,cam deoparte,

     Dar de multe, nu ai parte,

     Doi vorbesc:te uiti un pic,

     Dar nu intelegi nimic!

Nu este nimic absurd,

De acuma,esti cam surd.

Nervul optic,e penibil,

De-acum nu mai e sesibil!

     Cu cantatu-o lasi mai moale,

     S-au dus corzile vocale.

     Iti petreci viata-n tacere,

     Nu-s sperante sa prospere

Vrei sa canti,vocea te lasa

Si nimanui nu ii mai pasa!

Stai si privesti ca un prost,

Parca viata n-are rost!

     Ce sa spun de-alte  placeri?

     A fost bine pana ieri,

     Viata nu era un chin…

     Si si-a cam trait din plin.

Cand e vorba de plimbare,

Piciorul stag il cam doare!

Ca sa vezi,ce ghinion;

Acum merge  cu baston!

     Merge-ncet si se taraste,

     Sta putin si se gandeste:

    “ Oare,ce am patimit,

     De astazi sunt  chinuit?

El acum nu vrea sa moara,

Vrea o viata mai usoara…

Si-a cumparat din Obor

Un frumos calculator…

     Si-a deschis si el un BLOG,

     Dar acesta e un drog:

     Se zbate,se perpeleste,

     Poate  viata si-o  lungeste…

Pe blogul lui sunt de toate,

Chiar se fete dezbracate.

Dara aici de le  gasesti,

Poti numai sa le  privesti!

     Viata:asa cum e ursita,

     Ea trebueste traita:

     Clipe bune,clipe rele,

     Desigur,treci peste ele …

Char asa,ea chinuita

De-ar apuca ani: o suta

Si ar tine-o tot asa..

Desigur,n-ar regreta!

  octogenar

  ADAM  ZDRU

              Buc.28 martie 1983

   NECUNOSCUTA

      din  autobuzul  176

Mijlocu-acela in comun

Ce ne transporta si pe ger,

El leaga garile centrale

De Colentina ,cartier.

      In lunea,ziua de-nceput

      A diminetii primaveri,

      La inceput de saptamana

      Te urmaresc ca san u-mi pieri.

Cu pasii  repezi tu alergi,

Cand printer blocuri te zaresc,

La chipul tau,parca o clipa

Ochi-mi senin mi se opresc.

      Discret,privirea iti cuprind

      Si parca pasul il opresti,

      Cu mana parul iti alinti

      Si ritmul il incetineasti!

Cand strada lunga si tacuta

O traversei de dimineta

Cu fruntea-ti alba-ngandurata…

Atuncea eu te vad din fatza:

     Tu mergi tacuta si sfiosa

      Si printer gene ma  privesti,

      Cand,nu departe:langa parc,

      Acum,in statie tu esti.

Prin lumea multa-ngramadita,

Tu loc iti faci si te  tot strangi,

Caci te grabesti,ca fiecare…

Probabil la service s-ajungi!

      Te duci aproape de bordura,

      Aproape si eu sunt de tine,

       Cand intr-o clipa:parca mica,

      Autobuzul nostrum   vine.

Cu pasi marunti,te urci incet,

Prin usa cea de la mijloc,

Cand eu, in spate, ma strecor

Sa te ajung si sa-mi fac loc.

      Biletul eu  mi-l  compustez

      Si far-sa vreau,te caut  parca,

      In timp  ce tu esti avansata,

      Iti si gasesti si loc pe banca!

Dar intr-o clipa,nu stiu cum,

Eu langa tine,ma trezesc,

Cand tu alene-ntinzi piciorul,

Eu in picioate,il privesc.

      Din cand in cand,masina-n hopuri

     Sau la o curba,se roteste,

      Piciorul meu ,dela genuchi,

     De-al tau picior el se lipeste!

 Imi mai intorc privire-n jos

 Si chipul dulce  ti-l privesc.

 Imi trec fiori in mine-acum

 Si-ndata incep sa ma-nrosesc!

     Dar iata, ca si tu,observ,

     Ca-ncepi acum sa ma privesti,

     Astampar n-ai si tot te misti,

     De parc-ai vrea sa te gatesti…

 O mana-ti duci la ai tai ochi

Si pleoapele iti freci:pe ganduri..

Ai vrea, s-ascunzi de mine-acum

Acele fine si mici riduri!

      Pupilele-ti acoperite

     Ce par ca ai ochii inchisi…

     Un hop ne leagana mai tare

     Si ne lipim iar  pe  furisi..

 Acum esti cald-infebantata,

 Incepi sa te mai desvelesti,

 Un copci la bluza  iti desfaci

 Ca vrei sa te mai racoresti:

      Din bluza-ncorstatu-ti piept,

      Sta gata ca si revarsat,

      Doar mana tu ti-ai dus-o lin

      Si peste bluza l-ai lasat.

 Picior rotund,catifelat

Il lasi din fusta,desgolit,

El parca electroni emana

 De-mi vine-acuma sa-l alint!

      Intinzi piciorul spre al meu,

      Te lasi cu toata leganata

      Si zambetul pe buze-l lasi,

      Parca acuma te-ai da toata.

Parfumul tau din par se lasa

Cu usurinta inspirat,

Din pieptu-mi inima  zvacneste,

De-al tau parfum,sunt imbatat!

      Imi simt in mine ,trupu-mi cald

      Aprins  jeratic de-al tau dor…

      Ma stapanesc,caci peste-o clipa

     Eu trebue ca sa cobor..

In taina multe imi petrec,

Multe framant in acest ceas,

Limba-mea parca n-o mai simt,

Ca la nimic nu pot da glas…

      Stau inclestat,nu stiu ce fac

      Si de nimic nu mai ascult,

      Ca mai apare cate un  hop

      Si simt ca ma pierd tot mai mult..

Dar in tacere ,ma trezesc

La usa unde m-am urcat

Si far-sa vreu,acum cobor ,

Sa prind condica ,la semnat .

      In graba capul  m-il intorc,

     Odata sa te vad,macar,

      Prin geam incerc sa te  zaresc,

      Dar totul este in zadar!

De unde sa te iau acum,

Cand nu tevad.ca tu te-ai dus?

De te-asi gasi pe undeva,

Eu multe si avea de spus!

     ADAM  ZDRU

,     

     

             AROMANII-  FARSEROTI-

     

        ANASTASE  N  HACIU in lucrarea“AROMANII”,  despre “FARSEROTI” ,pritre altele scrie:marea neintelegere intre toti cercetatorii,a fost in fixare adevarului,izvor al acestei curioase populatiuni”Farserotii”.Si toti au  oscilat intre Frasarii din Albania-actualimente un simplu sat albanezesc cu putini aromani-si pe de alta parte,Farsala din Tesalia,aolo unde Pompeiu si-a vazut zdrobite armatele de generalul Cezar,iar el silit sa fuga spre tarmul marii,ca sa-si asigure refugiul,intr-o corabie,pe cand soldatii lui urcau in munti,ca sa gaseaasca azil si  adapost si  sa dea astfel,mai tarziu nastere marilor populatiuni de Farseroti  si  Megalovlahi…..O a treia teorie este aceea emisa de etnograful italian Antonio  Baldaccio,dupa care numele le-ar veni de la  Farsala,mai jos de Valona,unde au debarcat soldatii lui Cezar,care ar fi fost numiti asa de populatiunile indigene si de soldatii lui Pompeiu: si unii si alti ar fi strgat : vin farsaliotii ! vin farsalotii!!...Caracteristica acestor  populatiuni ramane,insa,ca nu au dus o viata libera,sinonima  cu indepeendenta ,guvenandu-se de  sefii de triburi- fara sau falcare,neplatind nici un bir catre autoritati,caci fiind nomazi-scrie  I.Caragiani,a fost greu de a-i trece intre contribuabilii regulati ai acelui loc..Cantacuzen , care i-a luat drept albanezi i-a caracterizat  nesupusi la nici un rege-“avasilefti” asa dupa cum avea sa caracterizeze-mult mai tarziu-pe  Vlahi din  Tesalia,rabinul  Deniamin de Tudela sau Ramon de Muntaner,cronicarul expeditiei Catalanilor, pe aceiasi  Aromani din Marea Vlahie ,cand a exclcamat ca ”Tara  Blaghilor  e cea mai temuta  tara din lume.   Perceptorul Turc,atumci cand celnicul cu cativa insi inarmati pana in dinti venea sa faca plata,se ferea ca de moaarte sa intrebe daca a facut bine socotelile sau cate capete de oi si cate suflete-adica oameni ai tribului- stapaneste. Autoritatile turcesti nu se amestecau in luptele sangeroase intre cei mici cand acestea izbucneau sus pe crestele muntilor,din cauza turmelor si a pasunatului: Alta caracteristica a lor este nodismul-vara pe varfurile cele mai inalte ale muntilor,in “calive “”sau “catune” facute din lemn,iarna peste toata Peninsula  Balcanica pana la Peloponez…Foarte rar si foarte  tarziu sau asezat ca statornici…: Au intemeiat  Pleasa de Sus  cu 16o-200 de familii. De asemena sau asezat in Horopani de sub  Neagustea,ca agricultori si in tinutul Katerinei cu asezari mai numeroase…”Odata cu anexatre Tesaliei la Grecia,multi din ei s-au vazut nevoiti sa-si desfaca  vitele,cumparand,in schimb,pamanturi si masini;

      Acesti farseroti vorbesc limba aromaneasca cu foarte multe elemente latinesti si fara imprumuturi din greceste.Inca o carasteristica fundamentala, a fost ca nu au avut o mare diversiune pentru orice  straini si nu s-au incuscrit nici cu aromanii nefarseroti.Dar, mai ales,au aratat atata  diversiune si ura catre rasa greceasca , incat Aravantinos,in fanatismil lui tot atat de mare i-a numit pe acesti Farseroti care vorbesc, limba aromaneasa si cea albaneza: cei mai barbari si mai salbatici si mai excerabili decat ceilalti:Nicolae  Batzaria numeste acest conservatorism national,o grije  fanatica,religioasa de a se feri de orce contact si de orice amestec cu strainii,iar abaterea de la aceste percepte religioase ,o sfidare,o calcare a celei mai sfinte si mai riguros  cunsevate traditiuni si citeaza  frumoasa poezie:”oilele si oiboba,Avdzati  ti s’fate Armiro” etc. –Aole si vai,vai vai,,Ati aflat ce se intampla in Armiro? In Armoro nu stiti ce se intampla? Romanii se logodesc cu grcoaice .” Dar  C Noe scrie despre un farsirot, care gasindu-se de  10 ani in America  si,afland ca sora-sa  traind  in Corita-Albania,s-a maritat  cu un soldat grec,a venit de peste  ocean  si a ucis-o la ea acasa-in Grecia- Toata viata si activitatea  femaii  a fost insufletita,cea mai mult ca la celelalte   aromance,de un aspru spirit de conservare a bunurilor si comandamentelor mostenite… Farseroatele nu au cunoscut ce este moda! Portul acestor populatiuni a fostn din totdeauna caracteristic  -scie C. Noe- port de o  eleganta ,ce intrece pe aceea a tuturor celorlalte porturi aromanesti.:O alta caracteristica la farseroti este spiritual de solidaritate si de disciplia care primeaza  orice alta consideratiune. Deviza lor este: unul pentru toti si  toti pentru  unul  ; Cultul prieteniei , al cuvantului  dat  , onoarea,  vitejia  demnitatea ,legaturile de sange , bunul  renume,toate sunt virtutii  si traditii vii-astfel caracterizeaza personal C . Noe  pe acesti oameni.

               A D A M       Z D R U

     

                 17 sept.2013

      CATELUS

Catelus cu parul cret

Daca nu are cotet,

Legea, de se va vota,

El se va eutanasia!

     Cainele de cand stim toti

     El ne apara  de hoti,

     Cainele de zeci de ani

     Ne apara de dusmani,

Este de toti cunoscut:

Ne tine si de urat!

Cainele cat el traieste,

Pe stapan el il pazeste.

     Daca el nu-i vinovat,

     De ce trebue sacrificat?

     Noi vrem sa-l eutasiem

     Fara ca motiv s-avem !

Cainele la o adica,

Pentru om ,se sacrifica!

Si o face cu placere

Pe tine sa te apere !

     V-o spun in mod serios:

     Cred,sa-ntors lumea pe dos!

     El fiind nevinovat

     Sa fie  euthanasiat?

 Cutu,cutu,na grivei

 Mamaliga daca vrei,

 Pe strada nu te-oi gasi

 Ca sa te mai pot servi

    ADAM   ZDRU

   

                        DESPRE  A R O M A N I

                             (MACEDOROMANI)

       Asa cum este dovedit de cercetarile facute de savamtii straini,cat si de romani,AROMANI din Peninsula   Balcanica au origine   romaneasca-Ei vorbesc limba latina,au obiceiuri mai pastorale si mai blande,sunt lucratori cumpatati  si au religie  crestina.Este dovedit cu documente ca originea loe este  romaneasca.

     Cronicarii incep sa vorbeasca de Aromani,deabia in perioada primului mileniuu.

     Paugueville ,in”Voyage de la  Grece” scria:”aromanii sunt un roi de albine harnice,care fac miere in crapaturi de stanci ,in jurul carora  mugesc torente, furtunoase formate de albanezi si turci”

     Consimery,consul al  frantei la Salonic,in anul 1831,spune urmmatoarele  despre  Aromani:  “Ii  recunosti  multumita  limbii lor.Ei vorbesc si acum Latina,iar daca ii intrebi:- de ce nationalitate  sunteti ?  ei raspund cu mandrie: ROMANI .

     Ei au stiut sa se faca  iubiti si respectati de vecini lor.

     Aromanii erau modesti pastori,lucratori  cumpatati,valahi ,urmasi ai romanilor asezati in acele locuri.Ei erau usor de recunoscut de alte  popoare….

     Valeriu  Papahagi  in lucrarea  sa  “Catalanii si  Vllahii in Europa de sud, orientala a secolului al  XIV-lea” pag 9  scria:In epoca expeditiei almogavarilor in orient o”  descriere  anonima a Europei orientale “atribuita unui dominecan  sau francisca  de nationalitate   franceza si  al carui  scop era sa serveasca  proiectele  de cruciada ale lui Carol  de Valois,ne spune ca:intre Macedonia,Ahaia  si Tesalonic,este un popor foarte  numeros si raspandit, numit-al Vlahilor”(inter  Machedoniam Achaijam et  Thesalonicam,este  quidamVelde  magnus et spaciesus qui veamtur Blazi) si ca aceti pastori ai romanilor(pastoris Romanerus) care”au locuit odinioara in  Ungaria” de unde au fost scosi de unguri,s-au raspandit in Grecia ,ei dispun din abundenta mai mult ca oricare alt neam.De  exemlu:cas,lapt,i carne…Reese deci ca Tesalia,Fetiotida,si chir   Locrida faceau parte   din teritoriul locuit de  Vlahi.

    La pag. 24 se consemneaza: Invatatorul iberic Antonio  Rubio Llich care a dat atatea lucrari de inalta valoare asupra,  Greciei  Catalane, e de parere  ,intr-un studio al sau  publicat in 1891-1892,ca ‘ Vlahi descendenti din colonisti romani,erau un popor de pastori,care din inaltimile  Rodopilor si ale Pindului  a emigrat  in Tesalia  de Jos care si-a schimbat  numele in acela de “Marea  Vlahie”

               A D A M   Z D R U

   DULCEA LIMBA

             ROMANEASC

Cand o vorbesti sau o cantzi,

Pe la hore sau la nuntzi

Inima-ncepe sa-tzi cresca,

Dulcea limba romaneasca.

Cred ca e mare pacat!

Multe cuvinte-au schibat:

Le vezi scrise in engleza,

In germana sau franceza.

Sunt multe fraze intergi,

Ca nimic  nu intzelegi!

Iata va dau un exemplu:

Cladire mare ca templu,

“Kauflad-ul”magazine,

El este cu marfuri plin.

Ficare marfa-n parte

Aere eticheta-aparte,

Le cautzi si le citesti,

Dar nu prea le deslusesti,

Ca nu-s scrise-n limba ta,

Sunt in limba altcuiva!

Cuvintele  romanesti,

Aici nu le prea  gasesti!

Si uite  te vezi asa

Un strain in tzara ta…

Mie nu imi e usor

Sa vad in calculator,

Ca acolo nu gasesc

Nici un cuvaant romanesc

Si constat cu disperare

Ca nici un cuvant nu apare!

Ma intreb si sunt cam trist,

Nu vreau sa fiu pessimist:

Nu vad fenomen s-apara

Ca limba san nu dispara…

Incerc acum si  va scriu,

Poate nu e prea tarziu:

Asi   vrea totzi sa ne unim

Si cred c-o sa reusim,

Sa-ncercam s-o dezvoltam,

O viatza noua sa-i dam!

Asi vrea inima sa creasca

Inca-n tzara  romaneasca,

Sa o vorbesti si s-o cantzi;

Pe la botez sau  la nuntzi !

       ADAM  ZDRU

      C L I P A

Pe F. B. acum constat

C-avem un trai minunat;

Avem clipe  fericite,

Trebue  tinute  minte.

     Citesti clipa,te invie

     Si o asterni pe hartie,

     Citesti randul,e frumos

     Si esti tare bucuros.

Traiesti clipa, implinit

Si esti foarte  fericit.

Clipa ca sa fie  vie

Tu o asterni pe  hartie.

     Daca vrei s-o mai traiesti

     O cauti si n-o gasesti!

     Si constati asa din  mers

     C-acea clipa  ti s-a sters

E pacat  ca tu muncesti,

Ritm si rima sa gasesti

Si te  luptzi  s-o rotunjesti

Pana  ce le potrvesti …

      Iar apoi te-mpotmolesti

      Ca subiect  nu  gasesti!

      Pan-gasesti ceva de bine

     Curge  sudoarea  din tine..

Tu le-nsiri pe fiecare,

Ca niste margaritare,

Pe hartie le insiri:

Dar constatzi ca nu au fir…

       Si daca nu s-a  putut.

       O iei iar de la-nceput :

       Le intorci,le potrivesti,

       Alte rime mai gasesti,

Cand constatzi ca in final

A iesit un vers normal.

Pe  F. B.  tu il iscrii,

Si desigurr  vrei sa stii,

      Si vrei ca sa-l recitesi:

      El e sters,nu-l mai gasesti…

      Spunetzi daca nu-i pacat

      De munca ce sa prestat?

Eu Va rog, acei amici

Care mai suntetzi aici

Sa nu stergetzi   la intamplare

Versurile cu  valoare..

      Vreau sa scriu cat mai traiesc,

      Dar vreau sa le regasesc

      Si chiar sa le recitesc

      Si de Voi sa-mi amintesc !

   ADAM  D  ZDRU

    

Despre acest frumos  vers

Care cineva la sters,

E ca si un nou nascut

Care a fost   omorat:

Si-acum in acel confort,

Pui  coliva pe-acel  tort!